Personajul Britt-Marie apare pentru prima data, in toata splendoarea rautatilor ei obsesive, in Bunica mi-a zis ca-i pare rau, dar Backman a simtit imensul potential al personajului sau si, poate, a tanjit cumva sa-i faca dreptate. Si reuseste.
Britt-Marie are in continuare obsesiile ei legate de felul cum trebuie facute lucrurile, are liste de la care nu se poate abate pentru nimic in lume, iar complimentele pe care concede uneori sa le faca par mai degraba atacuri la persoana. Dar curajul cu care isi ia in maini propria viata, dupa o casnicie in care nu a avut aproape niciun cuvant de spus, o umanizeaza si o transforma intr-un personaj digerabil, pentru ca treptat, aproape fara sa ne dam seama, sa ajungem sa o iubim.
„Autorul bestsellerului Un barbat pe nume Ove se reintoarce cu povestea induiosatoare a unei femei care se redescopera dupa o criza personala. Percutanta si tulburatoare, povestea ei vorbeste despre adevar si transformare. In acest roman, fanii lui Backman vor descoperi o piatra pretioasa.”-Publishers Weekly
